De ce este Finlanda un model planetar de educaţie

Toate ierarhiile de profil plasează Finlanda în frunte, în ceea ce priveşte calitatea educaţiei, în special a celei preuniversitare. Un asemenea clasament a fost întocmit luna trecută, de „Pearson”, în colaborare cu „The Economist Intelligence Unit”. Şi mai recent, performanţele Finlandei, la nivelul învăţământului, sunt ilustrate aici.

Profesorul de origine română, Ion Petre, şeful catedrei de computer science al Åbo Akademi University, ne spune care sunt, în opinia domniei sale, secretele unui sistem de învăţământ renumit pentru calitatea sa şi din care el însuşi face parte, de peste 15 ani

Finlanda a ajuns un model în educaţie datorită unor factori precum:
 

Calitatea profesorilor

Calitatea profesorilor din şcoala primară, gimnazială şi din liceu este primul secret. „Profesorii sunt foarte bine pregătiţi”,  „fiind absolvenţi ai unor programe de master specializate în pedagogie; 

Calitatea programelor de învăţământ 

Programele de invatamant sunt excelente, atat prin prisma continutului pe care il ofera, prin relevanta lor pentru viata moderna, cat si prin integrarea predarii dincolo de granitele diverselor materii. Ca explicatiile mele sa nu ramana abstracte, va ofer urmatorul exemplu: la un test de „Cunostinte despre natura” la nivel de clasa a 3-a, una dintre intrebari suna in felul urmator – „Sunteti interesati sa aflati pe internet informatii despre gasca de apa. Dupa ce cuvinte cheie veti face cautarea”. Exemplul este formidabil: la testul de „Cunostinte despre natura”, copilul de clasa a 3-a este deci confruntat cu ideea de internet, de motor de cautare, si cu cerinta de a exprima in cateva cuvinte cheie esentialul despre gasca de apa.

Relaţia profesor-elev 

Clasele sunt relativ mici, mai ales la scoala primara, avand in jur de 20-24 copii. In plus, la clasa 1, copii sunt impartiti la lectiile de citire in 3 grupuri diferite, in functie de nivelul abilitatilor lor la citire, asa incat profesorul sa le poata oferi ceva interesant fiecarei grupe; lectiile de citire se desfasoara separat pentru fiecare grupa. La fel se intampla la lectiile de matematica. Impartirea in grupe, cu un orar usor decalat unii fata de ceilalti, continua si la clasele 2-3. Iata inca un exemplu in privinta relatiei profesor-elev, de data aceasta de la nivel prescolar, de an pregatitor: o profesoara a observat ca unul ditre copii simtea nevoia sa verifice daca a inteles bine ce i se cere sa faca uitandu-se sa vada cum incep ceilalti sa lucreze. Reactia profesoarei a fost sa discute si cu copilul si cu parintii lui si sa le explice cat de important este ca elevul sa invete sa intrebe profesorul despre orice chestiune pe care nu o stie sau de care nu se simte sigur. Cu alte cuvinte, in loc sa se puna accentul pe „cumintenie”, inteleasa in sensul ca elevul sa fie tacut si atent la discursul profesorului, copiii finlandezi sunt incurajati sa interactioneze cu profesorul cat se poate de mult. Chestiunea este foarte importanta, asa cum observa si Academicianul Solomon Marcus in multe dintre scrierile sale: rolul intrebarii (si al acceptarii eventualei greseli ca un lucru normal) in procesul de invatare este fundamental.

Calitatea uniforma a scolilor primare

Scolile primare sunt cam de aceeasi valoare, indiferent daca sunt scoli de capitala sau de provincie, scoli de centru  sau de cartier. Chestiunea este importanta pentru ca in acest fel copiii merg in general la scolile din apropierea casei, de multe ori pe propriile lor biciclete. Lucrul acesta elimina lupta parintilor de a obtine un loc la o scoala anume, de a organiza transportul copiilor la si de la scoala.

Toleranta zero petru abuzuri de orice fel in scoala

Fie chiar si verbale, fie chiar si in spirit de gluma.

Respectul pentru educatie in societate

Absolvirea bacalaureatului este privita ca un eveniment de mare importanta si de mandrie atat pentru tanarul absolvent cat si pentru familia lui. Finlandezii spun ca in viata unui om exista 2 mari momente de implinire personala: absolvirea bacalureatului si fondarea propriei familii. 

Flexibilitatea sistemului

La nivel de liceu, cea mai mare parte a curiculumului este bazat pe materii optionale, pe care elevii si le aleg in functie de interesele lor viitoare (de profesie, de facultatea pe care o vor urma). Chiar si la nivel de invatamant de baza, apar materii optionale sau extra-curiculare incepand de la clasa a 3-a. Printre ele se numara ore de teatru, de limbi straine suplimentare, de arta, de informatica, de auto-aparare (aud ca vor aparea in cadrul unei reforme ce se va aplica de la inceputul lui 2016), de fotografie, etc. Rezultatul este cel al unui curiculum flexibil, ce este personalizat de catre fiecare elev in parte.