Importanța relației Profesor - Elev

Profesorul, un sprijin de încredere

Dacă pe părinţi şi-i doresc cei mai buni prieteni, pe profesori, elevii îi vor un sprijin permanent, să-i ajute la greu şi să nu-i certe. "Din clasele mici, am privit-o pe doamna dirigintă ca pe "mama de la şcoală"; era toată ziua cu noi, ne asculta, ne îndruma; a rămas pentru mine modelul de profesor neegalat sau neatins până astăzi, din păcate", şi-a amintit Ioana, elevă în clasa a IX-a. Ea crede că a fi profesor este mai mult decât o meserie şi ai nevoie de un dar special pentru a fi un dascăl bun, care să lase imprimat ceva de folos în mintea şi sufletul copiilor. "Nu este simplu să reuşeşti să fii pe placul elevilor, mai ales că în ziua de astăzi elevii sunt altfel, au mai multe pretenţii, unele exagerate, şi profesorul nu prea mai are mijloace de constrângere atunci când elevul are un comportament neadecvat în clasă. Şi dacă se ajunge la ameninţări şi la note rele, nu este bine tocmai pentru că toate acestea nu rezolvă ceva; poate doar orgolii şi ambiţii mai mari. Personal, cred că un profesor bun este acela care reuşeşte să ne înveţe jucându-se, adică totul să fie prin joc, exerciţii care să ne antreneze într-o competiţie cu noi înşine", susţine Cristina, care se pregăteşte intens pentru examenele de evaluare la sfârşit de clasa a VIII-a.



 Profesorii influențează imaginea de sine și stimă de sine a copilului. Prima dată, învățătorul, apoi profesorii au un rol important în formarea imaginii de sine și a stimei de sine a copilului; mai exact, pot încuraja copilul și îi pot crea o imagine de sine pozitivă și o stimă de sine puternică sau pot critica des copilul, formându-i o imagine de sine negativă și afectându-i serios stima de sine. În special copilul sensibil sau care pornește cu o imagine de sine negativă este influențat major de opiniile și atitudinea profesorilor față de el. Din păcate, este comun ca un învățător sau profesor să își formeze o anumită imagine despre elevii săi, etichetându-i (uneori, injust, pe baza unor note sau a unor comportamente singulare) ca fiind elevi buni, elevi proști, elevi mediocri, elevi obraznici, elevi cuminți etc.. Apoi, profesorii se vor purta conform acelei etichete cu elevii lor, încurajându-i și stimulându-i pe cei considerați buni, ignorându-i des pe cei medicori, care nu ies în evidența și criticându-i și pedepsindu-i mai des pe cei considerați răi sau proști! Iar modul în care se comportă și vorbește un profesor cu el afectează mult imaginea și stima de sine a copilului. Mai departe, o stimă de sine scăzută cauzează reale probleme copilului, atât în activitatea școlară (el nu se crede suficient de bun, pentru că ceilalți nu îl cred suficient de bun), cât și în viitor. Un individ cu o stimă de sine scăzută nu are o viață satisfăcătoare.

 Profesorii influențează performanțele școlare ale copilului nu numai prin modul de predare, explicare și evaluare (care și el contează foarte mult, un stil de predare rigid și închis putând duce la lipsă de interes și la dificultăți de învățare). Însă ceea ce este extrem de interesant este o descoperire a psihologilor care ne arată că așteptările profesorilor de la elevii lor influențează direct performanțele școlare ale acestora. Mai clar, dacă un profesor își face așteptări pozitive de la un elev pe care el îl consideră bun și cu potențial, acel elev este încurajat să încerce, să își dea străduința, să se ridice la
 
 Profesorii sunt modele de comportament pentru copil. Nu rar se întâmplă ca un copil, în special la vârste mai mici, să imite figurile de autorite,€“ profesorii fiind printre primele. Copilul poate adopta mimici, gesturi, expresii și chiar modul general de a comunica al unui profesor, admirând această persoană și dorindu-și să fie asemeni ei. Stilul unui profesor constituie un model a€“ fie că este vorba de un stil autoritar, unul empatic, unul agresiv
nivelul așteptărilor profesorului; și mai important, când profesorul consideră că un elev este bun și are potențial, se va purta mai atent cu acel elev, dându-i mai multe explicații, punându-i mai multe întrebări, încurajându-l și oferindu-i sfaturi, iertându-i micile scăpări (și fiind mai deschis€“ față de elevii considerați buni, profesorii se comportă mai amical, aprobând, făcând contact ochi-în-ochi, zâmbind). Invers, atunci când un profesor are așteptări negative de la un elev pe care l-a etichetat ca fiind  „prost”, „obraznic” , „cu probleme”, „dificil”, acel elev nu va fi în nici un fel stimulat să aibă performanțe școlare, va fi chiar blocat de critici și de lipsă de încredere în sine.