Magnus Carlsen, povestea unui copil genial.

    O Minte Stralucita!

Primul an de predat

               "Primul an" este un documentar ce urmareste atat urcusurile dar si coborasurile cu care se confrunta noua profesoare Jennifer McNickle in primiul sau an ca si cadru didactic. Acest documentar ofera o perspectiva a mai multor factori ce afecteaza atat viata profesionala cat si viata personala a unei persoane care patrunde in domeniul educatiei.

Totul este să îți dorești

http://www.ted.com/speakers/kakenya_ntaiya .

       Aceasta este povestea minunată a Kakenya-ei Ntaiya, născută in Enoosaen, Kenya. O femeie puternică ce a recunoscut valoarea educației și s-a luptat cu valorile semenilor ei, schimbând atât destinul său cât și al următoarelor generații de fete din Enoosaen.

Educatia integrata pt 2

 Modelele Educatiei Integrate

Formele integrarii copiilor cu CES existente in scoala romaneasca se bazeaza pe urmatoarele modele:

a.Modelul cooperarii scolii obisnuite cu scoala speciala - in acest caz, scoala obisnuita coordoneaza procesul integrarii si stabileste un parteneriat activ intre cadrele didactice din cele doua scoli care vor experimenta si sustine un nou mod de desfasurare a activitatilor didactice, pregatind impreuna continutul activitatilor scolare, adaptand materialele si mijloacele de invatare folosite in timpul orelor si oferind un cadru confortabil tuturor elevilor din clasa

- exista alternativa infiintarii unor centre de zi sau centre de recuperare pentru copiii deficienti (prin reorganizarea scolilor speciale actuale) care sa includa un numar mic de copii si in care programul de activitate sa fie destinat activitatilor recuperatorii, compensatorii si de consolidare a cunostintelor primite la scoala, iar regimul de viata sa fie unul cat mai aproape de normalitate.

b. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita - acest model presupune integrarea copiilor deficienti in scoli de masa unde sa intre in relatie cu elevii normali, facilitandu-se, cu sprijinul cadrelor didactice si specialistilor din scoala, o mai buna intercunoastere si relationare intre cele doua categorii de copii.

- modelul este criticat de unii specialisti care nu considera o integrare reala constituirea unei clase speciale intr-o scoala obisnuita, practica demonstrand dificultatea aplicarii unui program de integrare dupa acest model; discrepanta dintre clasele obisnuite si clasa speciala se accentueaza, timpul efectiv in care elevii normali si cei cu cerinte speciale relationeaza direct este destul de redus (in cele mai multe cazuri acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitatile scolare), iar in conditiile unui colectiv scolar de acest tip se constituie cu usurinta grupuri de elevi intre care apar conflicte sau atitudini ce pot accentua discriminarea fata de elevii deficienti din clasa speciala (adica efectul opus  integrarii).                

                                                           

c. Modelul bazat pe amenajarea in scoala obisnuita a unui spatiu sau a unei sali de instruire si resurse pentru copiii deficienti, integrati individual in clase obisnuite din scoala respectiva - in acest caz, profesorul care se ocupa cu elevii deficienti este si profesorul de sprijin care desfasoara activitati cu acesti copii, atat in spatiul special amenajat in scoala, cat si la orele de clasa, atunci cand conditiile solicita/permit acest lucru, colaborand direct cu educatorii din clasele unde sunt integrati copiii.

d. Modelul itinerant- acest model favorizeaza integrarea intr-o scoala de masa a unui numar mic de copii cu cerinte speciale, domiciliati la mica distanta de scoala (se evita astfel dezavantajul deplasarilor pe distante mari ale copilului) si sprijiniti de un profesor itinerant (specializat in munca la domiciliul copiilor cu un anumit tip de deficienta); ei pot astfel participa la activitatile scolii respective.

e.Modelul comun - este relativ asemanator cu modelul precedent, cu deosebirea ca in acest caz profesorul itinerant este responsabil de toti copiii cu deficiente dintr-un anumit areal si ofera servicii de sprijinire a copilului si familiei, ajuta parintii la alcatuirea programelor de invatare, urmareste evolutia scolara a copilului, colaboreaza cu profesorii scolii obisnuite in care este integrat copilul si intervine atunci cand apar probleme de invatare sau de adaptare a copiilor la anumite cerinte scolare.

EDUCATIA ELEVILOR CU NEVOI SPECIALE PT. 1

Educatia speciala are in vedere un anumit tip de educatie adaptata si destinata copiilor care nu reusesc sa atinga in cadrul invatamantului  obisnuit nivele educative si sociale corespunzatoare varstei.

Acesti copii sunt copii cu cerinte/nevoi educative speciale

            Cerinte/nevoi educative speciale – CES- cerintele in plan educativ ale unor categorii de persoane, ca urmare a unor disfunctii sau deficiente de natura intelectuala, senzoriala, psihomotrice, fiziologica sau ca urmare a unor conditii psihoafective, socioeconomice sau de alta natura.

Educatia integrata - presupune ca relatiile dintre indivizi sa se bazaze pe o recunoastere a integritatii lor, a valorilor si drepturilor comune pe care le poseda.

                                                              - are drept obiective, urmatoarele:

- a educa acei copii cu cerinte speciale in scoli obisnuite alaturi de ceilalti copii normali;

- a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie educationala, consiliere scolara, asistenta medicala si sociala) in scoala respectiva;

- a acorda sprijin personalului didactic a1 managerilor scolii in procesul de proiectare si aplicare a programelor de integrare ;

- a permite accesul efectiv al copiilor cu cerinte speciale la programul si resursele scolii obisnuite (sali de clasa, cabinete, laboratoare, biblioteca, terenuri de sport etc.);

- a incuraja rel. de prietenie si comunicarea intre toti copii din clasa/scoala;

- a educa si ajuta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea dif dintre ei;

- a tine cont de probl si opiniile parintilor, incurajandu-i sa se implice in viata scolii;

- a asigura programe de sprijin individalizate pentru copiii cu cerinte speciale;

- a accepta schimbari radicale in organizarea si dezvoltarea activitatilor instructiv-educative din scoala.

 

Educatia Informala

     

       Educatia informala cuprinde ansamblul influentelor cu efecte pedagogice exercitate în mod spontan si continuu asupra personalitatii umane. Aceste influente care se rasfrâng asupra individului în practica de toate zilele, la nivelul familiei, localitatii, grupurilor sociale, comunitatii si al mass-mediei, actioneaza neintentionat si adeseori sunt infuzate inconstient în gândirea si comportamentele indivizilor. Consideram ca educatia corespunzatoare din familii reprezinta baza dezvoltarii ulterioare a fiecarui individ. Climatul familial adecvat, modelele de comportament ale parintilor, regimul vietii în familie în general sunt determinante pentru copilul în formare.

            Functiile educatiei deriva din implicatiile psihosociale ale activitatii de formare si dezvoltare a personalitatii umane si din finalitatile pedagogice stabilite la nivelul macrosistemului educational, într-o anumita perioada de dezvoltare a societatii.

            Functia centrala a educatiei este aceea de formare si dezvoltare permanenta a personalitatii individului cu scopul integrarii sociale optime. Realizarea acestei functii centrale a educatiei implica promovarea functiilor principale, care asigura integrarea individului în domeniile esentiale ale vietii sociale.

            Ioan Nicola mentioneaza urmatoarele functii ale educatiei²: functia de selectare si de transmitere a valorilor de la societate la individ; functia de dezvoltare constienta a potentialului biopsihic al omului; functia de pregatire a omului pentru integrarea activa în viata sociala.

            Analiza functiilor educatiei scoate în evidenta complexitatea si importanta acesteia. Într-o societate democratica, educatia trebuie sa fie în centrul vietii sociale, deoarece educatia reprezinta un factor de progres si echilibru socio - cultural.

Importanța relației Profesor - Elev

Profesorul, un sprijin de încredere

Dacă pe părinţi şi-i doresc cei mai buni prieteni, pe profesori, elevii îi vor un sprijin permanent, să-i ajute la greu şi să nu-i certe. "Din clasele mici, am privit-o pe doamna dirigintă ca pe "mama de la şcoală"; era toată ziua cu noi, ne asculta, ne îndruma; a rămas pentru mine modelul de profesor neegalat sau neatins până astăzi, din păcate", şi-a amintit Ioana, elevă în clasa a IX-a. Ea crede că a fi profesor este mai mult decât o meserie şi ai nevoie de un dar special pentru a fi un dascăl bun, care să lase imprimat ceva de folos în mintea şi sufletul copiilor. "Nu este simplu să reuşeşti să fii pe placul elevilor, mai ales că în ziua de astăzi elevii sunt altfel, au mai multe pretenţii, unele exagerate, şi profesorul nu prea mai are mijloace de constrângere atunci când elevul are un comportament neadecvat în clasă. Şi dacă se ajunge la ameninţări şi la note rele, nu este bine tocmai pentru că toate acestea nu rezolvă ceva; poate doar orgolii şi ambiţii mai mari. Personal, cred că un profesor bun este acela care reuşeşte să ne înveţe jucându-se, adică totul să fie prin joc, exerciţii care să ne antreneze într-o competiţie cu noi înşine", susţine Cristina, care se pregăteşte intens pentru examenele de evaluare la sfârşit de clasa a VIII-a.



 Profesorii influențează imaginea de sine și stimă de sine a copilului. Prima dată, învățătorul, apoi profesorii au un rol important în formarea imaginii de sine și a stimei de sine a copilului; mai exact, pot încuraja copilul și îi pot crea o imagine de sine pozitivă și o stimă de sine puternică sau pot critica des copilul, formându-i o imagine de sine negativă și afectându-i serios stima de sine. În special copilul sensibil sau care pornește cu o imagine de sine negativă este influențat major de opiniile și atitudinea profesorilor față de el. Din păcate, este comun ca un învățător sau profesor să își formeze o anumită imagine despre elevii săi, etichetându-i (uneori, injust, pe baza unor note sau a unor comportamente singulare) ca fiind elevi buni, elevi proști, elevi mediocri, elevi obraznici, elevi cuminți etc.. Apoi, profesorii se vor purta conform acelei etichete cu elevii lor, încurajându-i și stimulându-i pe cei considerați buni, ignorându-i des pe cei medicori, care nu ies în evidența și criticându-i și pedepsindu-i mai des pe cei considerați răi sau proști! Iar modul în care se comportă și vorbește un profesor cu el afectează mult imaginea și stima de sine a copilului. Mai departe, o stimă de sine scăzută cauzează reale probleme copilului, atât în activitatea școlară (el nu se crede suficient de bun, pentru că ceilalți nu îl cred suficient de bun), cât și în viitor. Un individ cu o stimă de sine scăzută nu are o viață satisfăcătoare.

 Profesorii influențează performanțele școlare ale copilului nu numai prin modul de predare, explicare și evaluare (care și el contează foarte mult, un stil de predare rigid și închis putând duce la lipsă de interes și la dificultăți de învățare). Însă ceea ce este extrem de interesant este o descoperire a psihologilor care ne arată că așteptările profesorilor de la elevii lor influențează direct performanțele școlare ale acestora. Mai clar, dacă un profesor își face așteptări pozitive de la un elev pe care el îl consideră bun și cu potențial, acel elev este încurajat să încerce, să își dea străduința, să se ridice la
 
 Profesorii sunt modele de comportament pentru copil. Nu rar se întâmplă ca un copil, în special la vârste mai mici, să imite figurile de autorite,€“ profesorii fiind printre primele. Copilul poate adopta mimici, gesturi, expresii și chiar modul general de a comunica al unui profesor, admirând această persoană și dorindu-și să fie asemeni ei. Stilul unui profesor constituie un model a€“ fie că este vorba de un stil autoritar, unul empatic, unul agresiv
nivelul așteptărilor profesorului; și mai important, când profesorul consideră că un elev este bun și are potențial, se va purta mai atent cu acel elev, dându-i mai multe explicații, punându-i mai multe întrebări, încurajându-l și oferindu-i sfaturi, iertându-i micile scăpări (și fiind mai deschis€“ față de elevii considerați buni, profesorii se comportă mai amical, aprobând, făcând contact ochi-în-ochi, zâmbind). Invers, atunci când un profesor are așteptări negative de la un elev pe care l-a etichetat ca fiind  „prost”, „obraznic” , „cu probleme”, „dificil”, acel elev nu va fi în nici un fel stimulat să aibă performanțe școlare, va fi chiar blocat de critici și de lipsă de încredere în sine.

Samsung lansează soluția Smart School!

„Elevii de astăzi s-au născut într-o eră digitală; pe măsură ce înaintează în procesul de educare, ei se așteaptă la conținut și software interactiv.Acest nivel de interactivitate poate fi atins doar dacă învățământul acordă atenție nu numai dispozitivelor care îi motivează pe elevi să devină participanți activi în procesul de educare, ci și soluții și conținut care să crească gradul de colaborare și interacțiune în mediul educațional." Bumcoo Cho, Senior Vice President, Enterprise Business Team în cadrul diviziei de Comunicații Mobile a Samsung Electronics.

 

 Soluția Samsung Smart School

Pentru a sprijini depășirea acestor neajunsuri, Samsung a creat soluția Smart School, un pachet educațional digital complet care conține dispozitive Samsung, software și alte componente complementare ce permit profesorilor să pregătească lecții mai dinamice prin înglobarea interactivității și a conținutului multimedia.
Disponibilă la nivel mondial începând cu această lună, soluția Samsung Smart School permite împărtășirea rapidă a informațiilor de pe dispozitivul profesorului pe terminalele personale ale elevilor. Astfel, oferă profesorilor un control sporit asupra clasei, crește gradul de implicare a elevilor și reprezintă o modalitate mai eficientă de trimitere a materialelor către elevi, generând un nivel mai ridicat de implicare, o comunicare mai eficientă, o gestionare mai bună a cursurilor și performanțe îmbunătățite.
Soluția Samsung Smart School a fost implementată în mai multe școli coreene în cadrul unui proiect pilot, iar în această perioadă este prezentată în peste 20 de școli din Africa, Europa, Asia și America de Nord. Un succes deosebit a fost înregistrat în Memphis, unde Samsung a furnizat elevilor din clasa a 6-a ai școlii Geeter, pentru orele de matematică, o soluție Smart School formată din 35 de GALAXY Note 10.1, o tablă interactivă de 65 de inci și o imprimantă wireless. Soluția a oferit profesorului posibilitatea de a ține lecții interactive și de a desfășura activități de grup în timp real, cu ajutorul funcțiilor de împărtășire a conținutului.În perioada 30 ianuarie – 2 februarie, Samsung și-a prezentat expertiza în acest domeniu la târgul educațional BETT. Standul Samsung a cuprins 3 zone, Smart School, Smart Discovery și Smart IT, iar vizitatorii au putut experimenta conceptul „Clasa Next Generation”, care arată cum un mediu interactiv de învățare poate fi implementat și folosit de profesori și elevi.
Samsung a prezentat, de asemenea o gamă largă de produse și soluții, de la tablete și table interactive la imprimante mobile și calculatoare care vor schimba radical felul în care profesorii interacționează cu elevii în timpul orelor.

La ce distanță este oare România de posibilitatea aplicării acestui concept? Luând în calcul faptul că noua generație din mediul urban crește împreună cu această tehnologie.

De ce este Finlanda un model planetar de educaţie

Toate ierarhiile de profil plasează Finlanda în frunte, în ceea ce priveşte calitatea educaţiei, în special a celei preuniversitare. Un asemenea clasament a fost întocmit luna trecută, de „Pearson”, în colaborare cu „The Economist Intelligence Unit”. Şi mai recent, performanţele Finlandei, la nivelul învăţământului, sunt ilustrate aici.

Profesorul de origine română, Ion Petre, şeful catedrei de computer science al Åbo Akademi University, ne spune care sunt, în opinia domniei sale, secretele unui sistem de învăţământ renumit pentru calitatea sa şi din care el însuşi face parte, de peste 15 ani

Finlanda a ajuns un model în educaţie datorită unor factori precum:
 

Calitatea profesorilor

Calitatea profesorilor din şcoala primară, gimnazială şi din liceu este primul secret. „Profesorii sunt foarte bine pregătiţi”,  „fiind absolvenţi ai unor programe de master specializate în pedagogie; 

Calitatea programelor de învăţământ 

Programele de invatamant sunt excelente, atat prin prisma continutului pe care il ofera, prin relevanta lor pentru viata moderna, cat si prin integrarea predarii dincolo de granitele diverselor materii. Ca explicatiile mele sa nu ramana abstracte, va ofer urmatorul exemplu: la un test de „Cunostinte despre natura” la nivel de clasa a 3-a, una dintre intrebari suna in felul urmator – „Sunteti interesati sa aflati pe internet informatii despre gasca de apa. Dupa ce cuvinte cheie veti face cautarea”. Exemplul este formidabil: la testul de „Cunostinte despre natura”, copilul de clasa a 3-a este deci confruntat cu ideea de internet, de motor de cautare, si cu cerinta de a exprima in cateva cuvinte cheie esentialul despre gasca de apa.

Relaţia profesor-elev 

Clasele sunt relativ mici, mai ales la scoala primara, avand in jur de 20-24 copii. In plus, la clasa 1, copii sunt impartiti la lectiile de citire in 3 grupuri diferite, in functie de nivelul abilitatilor lor la citire, asa incat profesorul sa le poata oferi ceva interesant fiecarei grupe; lectiile de citire se desfasoara separat pentru fiecare grupa. La fel se intampla la lectiile de matematica. Impartirea in grupe, cu un orar usor decalat unii fata de ceilalti, continua si la clasele 2-3. Iata inca un exemplu in privinta relatiei profesor-elev, de data aceasta de la nivel prescolar, de an pregatitor: o profesoara a observat ca unul ditre copii simtea nevoia sa verifice daca a inteles bine ce i se cere sa faca uitandu-se sa vada cum incep ceilalti sa lucreze. Reactia profesoarei a fost sa discute si cu copilul si cu parintii lui si sa le explice cat de important este ca elevul sa invete sa intrebe profesorul despre orice chestiune pe care nu o stie sau de care nu se simte sigur. Cu alte cuvinte, in loc sa se puna accentul pe „cumintenie”, inteleasa in sensul ca elevul sa fie tacut si atent la discursul profesorului, copiii finlandezi sunt incurajati sa interactioneze cu profesorul cat se poate de mult. Chestiunea este foarte importanta, asa cum observa si Academicianul Solomon Marcus in multe dintre scrierile sale: rolul intrebarii (si al acceptarii eventualei greseli ca un lucru normal) in procesul de invatare este fundamental.

Calitatea uniforma a scolilor primare

Scolile primare sunt cam de aceeasi valoare, indiferent daca sunt scoli de capitala sau de provincie, scoli de centru  sau de cartier. Chestiunea este importanta pentru ca in acest fel copiii merg in general la scolile din apropierea casei, de multe ori pe propriile lor biciclete. Lucrul acesta elimina lupta parintilor de a obtine un loc la o scoala anume, de a organiza transportul copiilor la si de la scoala.

Toleranta zero petru abuzuri de orice fel in scoala

Fie chiar si verbale, fie chiar si in spirit de gluma.

Respectul pentru educatie in societate

Absolvirea bacalaureatului este privita ca un eveniment de mare importanta si de mandrie atat pentru tanarul absolvent cat si pentru familia lui. Finlandezii spun ca in viata unui om exista 2 mari momente de implinire personala: absolvirea bacalureatului si fondarea propriei familii. 

Flexibilitatea sistemului

La nivel de liceu, cea mai mare parte a curiculumului este bazat pe materii optionale, pe care elevii si le aleg in functie de interesele lor viitoare (de profesie, de facultatea pe care o vor urma). Chiar si la nivel de invatamant de baza, apar materii optionale sau extra-curiculare incepand de la clasa a 3-a. Printre ele se numara ore de teatru, de limbi straine suplimentare, de arta, de informatica, de auto-aparare (aud ca vor aparea in cadrul unei reforme ce se va aplica de la inceputul lui 2016), de fotografie, etc. Rezultatul este cel al unui curiculum flexibil, ce este personalizat de catre fiecare elev in parte.